Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Uragan
Somn la amiază. Jaluzelele ferestrelor
scârțâie și zdrăngănesc... Lasă-le în voia lor.
Ușa se izbește ca și cum ar intra cineva:
lasă-l să intre. Pe-acoperiș bate vântul, ta-ta-ta-ta:
lasă-l să bată. A mai făcut-o tot așa.
Obloanele ies din balamale: deschide ușa.
Printre coroanele copacilor la cer privește-întâi:
ceva întunecat se dezvăluie ca o gaură-n călcâi.
Uită-te-n josul țărmului la vechea ta barcă:
marea învălurită din albastră devine albă parcă,
se ridică praf în spatele recifului submarin,
răsucindu-se-n snop, asemeni frunzelor de pin.
Lasă-l să se răsucească cine se teme?
Furtună dinspre nord-est: o știm, va trece fără probleme...
Și-asta se-întâmplă atunci când o auzi: sus și departe
când cerul de apă nu se mai desparte,
păsările mării strigă, sus și departe, frunze țipătoare;
crengile se lovesc de streșini, vrând parcă să zboare;
stropi de ploaie cad pe pământ ca niște pietre...
și marea devine albă și vântul se-învârte ca o roată-într-un scripete.
poezie
de
Robinson Jeffers
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice