Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Mai lasă-mă...
Mai dă-mi o șansă să fiu lângă tine
Nu m-alunga de parcă n-aș fi fost
Zâmbetul tău șăgalnic în zilele senine
Sau lacrima ce ți-a spălat retina contra cost.
Mai lasă-mă să-ți tremur pe sub pleoapă
Și-n cochilia minții năvalnic să pășesc
Să scormon amintirea cea mută și mioapă
Să o trezesc la viață, cu mir s-o-mpărtășesc.
Șoptește-mi la ureche când luna se arată
Cuvinte de amor cu iz nepământesc
Trage peste-amândoi a cerului polată
La umbra lui, iubite, gura să ți-o sfințesc.
Mai lasă-mă o dată chipul să ți-l privesc
Obrazul să ți-l mângâi cu mâna tremurândă
În mrejele iubirii iar să te-ademenesc
Ofrandă să îți fiu pe-altarul de osândă.
poezie
de
Maria-Magdalena Stan
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice