Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Încep frunzele să cadă
Să vezi cum frunza se-nroșește,
atunci când pui mâna pe-o frunză de tei.
Plutești, te uiți și apoi gândește,
că ar fi construită de niște zei.
Zilele trec și dragostea de natură crește,
când relația se leagă cât mai firesc
și nimeni nu poate să conteste
că e concepută de tatăl ceresc.
Vreau să văd soarele că strălucește,
cu frunzele să fim cât mai atenți,
când frunza cade și se răsucește,
purtată de vânt și de curenți.
Frumos de mână, mergem la plimbare,
iar soarele-i martor la tot ce-am vorbit,
timpul și vântul mai face-o schimbare
și vine din nou cu ceva deosebit.
poezie
de
Eugenia Calancea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice