Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Gânduri pe trotuarele toamnei
de ce nu știu și eu să mă plimb
de ce pașii mei nu suportă lentoarea
mereu ceva neștiut m-a zorit
oare de ce
că n-am ajuns nicăieri...
în mine un ceas își rotește limbile mereu și mereu
încercând să mă mintă că timpul vieții nu-i liniar...
eu și hamsterul meu avem aceeași dorință
cățăratul spre-o evadare
el pe roata de jucărie
eu pe cea a timpului
ca și el
captiv în interiorul roții
alerg alerg și alerg
timpul îmi fuge de sub picioare
și eu tot pe loc tot pe loc...
duc țigara la gură și-o viespe se-așază pe degetul inelar
o suflu ea zboară odată cu gândul brumat
mă scutur și-mi vine să fluier marșul triumfal
așa țanțos cu pieptul bombat zicându-mi
ești totuși Ioane acolo sus pe cadran
unde se pupă limbile ceasului
nu zero ci plinul golit pornit
spre-o nouă plinire
e bine dă-i bice...
poezie
de
Ioan Postolache-Doljești
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice