Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Melanj
cuprind palavre-n ale gurii brațe
cu vinul la un loc, da'n invers cale,
pe buză țin săruturile tale
în piept ca-n templu să mi se cocoațe
e toamnă, dragă, nu strivi petale
ce-n flacără de frig oricum îs soațe
mormântului, ținut de boroboațe,
lui Dumnezeu cu liniștile ale
pe raftul cu enigme-n fructieră
o neființă așezând spre hrană
femeii de pe urmă, subterană,
în încă sunt mi-e umbra efemeră
și păsări cântă de amurg în strană
uitând pe lac un soare de himeră,
lumină de-amăgire-auriferă
lumescului zadar contemporană
pășește-n noi minciuna ca acasă
potiru-i plin cu zeamă de-al ei fruct
curgând în piept pe-al vremii apeduct
ci mântuirea-i steag în vânt pe Coasă
sub ale sufletelor dulci segmente
pe trupul tău eu palmele-mi compun,
pe frunză-ți scriu mirări incandescente
în margini de a toate-așteaptă un
în veghe preacuvânt, cu vechi accente
spre-a exista când n-oi mai fi, să spun
poezie
de
Ștefan Petrea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice