Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Pe soare îl orbești...
Chiar de-ai fi după soare să te pitești,
Tot te vor vede ochii mei unde ești,
Că la geam perdeaua-i deasă,
Ajungând în a mea dulce casă.
Iar un soare, de s-ar opri în calea ta,
Iar eu orbind nu te-aș mai vedea,
Chiar fața ta strălucitoare
Vrea să oprească orice soare...
Tu ești mândru, iar pe soare îl orbești,
Ca o lună coborâtă din povești,
Viața-i frumoasă, aici pe pământ,
Ca îngerul luminii, trimis de ceva sfânt.
Dacă de mine viață te ascunzi,
Ochii mei vor fi de lacrimi uzi,
Fața fără zâmbet, gura ar ofta,
Ochii mei în lacrimi, pe tine te-ar căuta..
poezie
de
Eugenia Calancea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice