Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Berbecul și cocoșul
Seara-n zilele de vară
Când se-ntunecă, pe seară,
Un berbec și un cocoș,
Stau pe-afară.
Berbecul nostru mândru, fălos,
Încăpățânat și mofturos,
Tot dădea cu cornu-n gard,
Ccum că el e împărat.
Dar cocoșul nostru drag,
Nici el nu se lăsa călcat.
Colorat și plin de pene,
Îi zise berbecului: "Hei, nene,
Iată-mă, de-acum sunt mare!
Nu sunt pui de călcat în picioare.
Zise mândru cocoșelul
Înfoiat și el în pene."
"Cine, tu?! spuse berbecul.
În ogradă eu sunt șeful!
Sunt voinic cu coarne-ntoarse
Și pe-acel ce nu m-ascultă,
Iute îl înțep în coaste."
"Oi fi tu mare și în coarne tare,
Dar la prima sărbătoare,
Pe grătar ești, frățioare!
Hai, acum te mai crezi tare?!
La mine ai durează tăiere.
Dimineața eu trezesc muierea.
Dau de veste când cineva sosește
Și datorită mie, păsările trăiesc regește."
Morala: nu întotdeauna cel mare poate face ceva care cel mic nuu reușește. E posibil ca cel mic să fie mai înțelept și mai deștept.
fabulă
de
Camelia Rogojinaru
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice