Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Trecea poetul
L-am văzut de curând pe marele poet
la târgul de carte.
El era.
Parcă venit din război,
din războiul de țesut intrigi,
parcă strângând mai multe neiubiri
ale arhitecților speranței.
Trecea, așa, ca abulicul organizator al târgului,
în care și clipa năștea puii vii,
ca o întâmplare a sănătății de expresie.
Trecea poetul, aruncând zâmbetele,
ca pe niște cuțite,
spre cititorii cu tarif normal.
Orbiți de atâta frumusețe,
nemaiavând ochi să se vadă unii pe alții,
admiratorii acopereau toate oglinzile,
în calea poetului.
Una câte una, se stingeau luminile,
oglinzile se topeau și se scurgeau
la canal.
Hoț fără aplecare, poetul
se trezea măturând străzi
care nu există,
până departe,
pe strada dosnică
a numelui său.
Cu șapca ascunzându-i inteligența,
când pe-o parte, când pe alta,
poeziei de mai,
iubind femei efeminate
sau vânzând ciorapi proaspeți,
poetul își ducea viața mai departe,
mult mai departe,
ca un șirag de imperfecțiuni.
Cu paparazzii după el,
scria pe ziduri cu viță de vie.
Drumurile i se desfășurau singure.
Ajuns la perfecțiune,
totul se destrama în jur și disparea,
în fel de fel de perfecțiuni,
care mai de care mai perfecte.
Nu mai era nimeni în jur,
ca în politică, intrau cu toții.
Iubind până la uitare de sine,
trecea poetul poporului său
experimental.
poezie
de
Victor Martin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice