Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
* * *
o ploaie de vară în dreptul fiecărei unghii
azilele au curțile cât o farfurie cu orez bun
mecanicul sprijină zidul, râde în direcția primăverii
injecția cu valium
lăptăreasa pe hol
eu și mirosul de caise
atâta avere aveam atunci
un țipăt scurt într-o mamă
unghiile crescând
aerul întins pe o felie cu marmeladă
câinele meu bătrân
îmi țin minte doar uitările nu pe mine
îmi țin în dinți mâneca hainei și sfâșii
dacă aș fi apucat să-mi cer iertare
nu aș fi băut urină nu aș fi fost cheală
nu aș fi înghițit niciodată puroi și omizi
nu aș fi avut capul găurit de pantofi și de gloanțe
nu aș fi murit, mamă
aș fi dus în degete un alint cât
o scoică mică, un somn lichid
m-aș fi mângâiat cu piciorul
pe o coală albă acolo unde
n-aș fi putut scrie despre mine nimic
pentru că eu nu am existat
a existat această rețea de vene
din praf de tămâie
și celule de frig
mă încap, mă îmbrac în cele mai bune oase
și în cea mai frumoasă carne a lui Dumnezeu
respir în
locul de unde mi s-a spălat memoria
sparg scoici în mine cu mâna goală
și aici nu e țărm
în dreptul fiecărei ferestre e o unghie
în dreptul fiecărui deget al meu plouă
Hai să plecăm. E duminică.
Vin delfinii, Camelia.
poezie
de
Camelia Radulian
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice