Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
La rang de artă
Te-ai născut pentru-a fi muză, pentru-a da lumii culoare și-a o face să vibreze ca un copil ce se-amuză că-și permite să sfideze culmile nemărginirii.
Mă jur pe toți trandafirii c-aș muri oricând cu drag, doar să-i fac în ciudă firii că n-am pus picioru'-n prag, contra fiind iubirii, când e nebunească.
M-ai făcut să atrag ura fiecărui gură cască ce visează să trăiască, având al meu loc...
Mă faci să cred în noroc, fiind a mea și, totodată, să dau cu bâta în baltă, fiindcă mi-ai dat foc.
Zău c-aș vrea s-o iau din loc, când te simt cât ești de coaptă... tocmai bună de cules! Și, tot aceasta m-ar face, să mă-ntorc din mers.
Ești blestem pentru rațiune, când îi pui în brațe raiul, arătându-i altă lume, astfel luându-i graiul.
Nimic nu e imposibil când ești tu la cârmă. Când te simte se îndreaptă, chiar și gura ce se strâmbă fără încetare.
Parcă ai fi un mic soare, astfel lași impresii. Doar privește-n jurul tău, cum clădești expresii, care, până s-apari tu, exprimau doar moarte, le lipseau de tot lumina, transmiteau doar noapte.
Oricine-ar putea să jure că le știi pe toate! Numai să nu fie orb, sau făcut din piatră, altfel n-ar putea nega că nu ești o artă.
Nu știu ce vrajă ciudată ai făcut asupra lumii, dacă-au început să creadă în tine pân' și păgânii.
Iar, dacă privesc la mine... M-ai pus în rând cu nebunii, de când m-ai făcut să-ți pun la picioare ce-am mai bun, inclusiv rațiunea...
Tocmai aici e minunea, căci nu m-așteptam vreodată să pot fi, la rândul meu, transformat în artă.
poezie
de
Andrei Ș.L. Evelin
din
Începuturi
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice