Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Prizonieră în culori
Fiecare om este prizonierul cuiva,
Cumva, undeva, suntem toți prizonieri,
Așa precum mâine e prizonierul lui ieri,
Așa precum mâine e prizonierul lui azi,
Fiecare om este prizonier în ceva,
În propria ispită, clipită sau stare,
În propria nădejde ispititoare,
În frângerea zilei n amiazi...
Cândva, fost-am și eu prizonier,
În ochii și brațele tale,
În lipsa totală a alteia cale,
În lipsa totală a zilei de ieri
Și suflet în suflet, în carcera nopții,
Cu lacăte albe de lună-nroșită,
Cu stele căzute și ele-n ispită,
Am început să-nțeleg prizonieri;
Ce liberi erau în visele lor,
Ce liberi legați își trăiau veșnicia,
Cum prizonieră, zădărnicia
Elibera peste câmpuri o mană de flori,
În primăverile reinventate.
Puterea aceasta neostoită,
Am încercat sa o leg de propria-mi ursită,
Să o fac prizonieră-n culori,
Cum fiece om odat' prizonier,
Iubește și carcera firii,
Din necuprinsul nemărginirii,
Al fericirii, de a fi prizonier.
poezie
de
Silvana Andrada Tcacenco
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice