Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Scânteie ori tăciune
Visez ades că vreau să zbor,
Dar vai, nu pot doar c-o aripă
Și-atunci speranțele mă dor
Că nu se împlinesc, o clipă.
Mi-e teamă, Tată, și nu știu
De sunt lumină ori tăciune,
De vreau albastru sau pustiu,
Ori trai cu sfânta rugăciune.
Eu simt că vin furtuni curând,
Ce vor ascunde calea dreaptă,
Himere care-n noapte vând
Iluzii, fum, vicleană șoaptă.
Trimite-mi, Tată, sfântă cheie
Să mă dezleg de rea voire,
Căci sunt și eu a Ta scânteie,
Și-aspir spre pace și iubire.
Apoi, de vrei, fă-mă izvor
Curat în lacrima ce-aleargă
Și fă-mă, Doamne, norișor,
Lăcaș al ploii-n lumea largă.
Când ceasul va veni să zbor
Un înger să îmi dea aripă,
Spre Tatăl meu să plec ușor
Fără de teamă, într-o clipă.
poezie
de
Rodica Constantinescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice