Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Țurăială
(în grai ardelenesc)
nori dubași, feștiți c-o dâră
de negreală, cam o țâră,
și-au îmburdat iar peste mine
apile lor anodine.
tropotind prin stropi de ploaie
țurăiesc printre altoaie...
când buiac și când fălos
și n-am bai că sunt apos.
nici o hibă n-oi ave!
și n-ascult cele voroave
care-mi zâc c-oi fi beteag
dacă îs prea feleșag.
io mă mai mădăresc oleacă
până norii negri pleacă...
că mi-o fo hia de rafală
dup'atâta năbuhală.
dicționar pentru cei care nu-s din Ardeal sau nu-s familiarizati cu ardelenismele.
dubaș - suspect, dubios
feștit - pictat, vopsit
o țâră - un pic, puțin
îmburdat - rostogolit, răsturnat
tropoti(nd) - a tropăi, a dansa
țurăiesc -derivat din Țurai - cuvânt utilizat la refren, la chiuituri, specific doar în Maramureș
buiac - zburdalnic, nebunatic, zăpăcit
fălos - mândru, semeț
n-am bai/nu-i bai - n-am griji/ nu-i nicio problema/necaz
hibă - defect, problemă
voroave - vorbe
beteag - bolnav
feleșag -caracter, fire, fel de a fi
mădăresc/ a se mădări - alintat/ a se alinta
hia (mi-o fo hia)- trebuință, lipsă sau, uneori, dor
năbuhală - zăpușeală, căldură mare
poezie
de
Bogdan Nicolae Groza
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice