Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dumnezeu fumează havană
Pe unde trec, de rănesc iarbă, pe urmele mele iarbă se ridică
Se țes unghiuri de stele-n genunchi cu lărgime în glezna pitică
Ți-am adormit în icoană alcătuire de crin, gură nepelin
Nu pot să mă despart de tine, nedulceagă simțire devin
Ți-am deflorat neliniști pe destin, spre tine pleacă poezia mea
Mi-e rând să beau triluri din mierle, să-nceapă zbor a exploda
Ți-am adormit îngeri în rană, cea care năvălì cu-otravă
În porii larg deschiși pre tron cu-mpărățiile-i în slavă
E timpul timpuriu de preatârziu să facem schimb de secundare
Încep foșniri să fumege încheieturi și Dumnezeu să-ncapă în iertare
Nici vânt sub àripă nu mă mai doare, bâjbâindu-mi azurii
Și nici trudind la neiubire mâini de zăpezi mă mai strâng
Pe unde trec, de rănesc iarbă, se ridică și umblă iarbă
Cu roțile vremii împing la seninuri și-ncep amurguri să fiarbă
Și cum zvârl umbră seacă, s-o-agăț în culmi de astru
Risc migălire în steauă-ți, duh geamăn, adaos la albastru.
poezie
de
Cipriana Tanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice