Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Bucuria de acasă
Mergând pe stradă, prin cartierul meu,
Mi se părea că oamenii pe care i-am știut mereu,
Mă priveau altfel.
Si-ntrun târziu nu am mai suportat
Și, chiar riscând, am întrebat
Dacă, în ziua-aceea, cu ceva-m greșit.
- Nu. Cu nimic. - a spus o doamnă
Care păruse, mă condamnă
Și mă făcuse să mă-ntreb
Dacă ceva-i părea, se-mpotrivea
La vesela înfățișare-a mea,
Deși simțeam că nu era așa.
- Și, totuși, ce-i cu modul ăsta infatuat
În care mă priviți? am continuat.
- Aaa... Nu... Se-observă că acum
Sunteți mai mult decât erați vreodat
Chiar luminat,
De bucuria ce-o aveți acasă.
Și, în trecut, păcat, nu ați realizat
C-a fost tot timpul lângă dumneavoastră
Și, mică fiind, tânjea după căldura voastră.
- E-adevărat.
poezie
de
Adrian Moroșan
din
Doar trăiri. Versuri
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice