Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Promenade atemporale
Până mai ieri, ne întâlneam cu străbunii
La mănăstirea Marelui Ștefan în naos...
Că nu-i tăzlăuan să nu fi trecut pe-acolo,
Prin fața altarului pârguit de icoane,
La botez, cu ochii bulbucați
De spaima începutului de viață,
La nuntă, voievod de-o zi, încoronat
Cu pirostriile legământului în doi,
Și, în fine, pe năsălie, galben, nepăsător
La promisiunile rudelor înlăcrimate
Bocind, din reflex, c-așa se cade la mort,
"Veșnica pomenire", dar ce s-o servi la praznic?
Singură, mănăstirea, ne garanta că musai
CANDVA vom trece prin naos
Și, prin rotocoale de fum
De cădelniță și miros de tămâie
Ne vom reîntregi familiile rătăcite prin pământ
"Sărut mâna, bunicule", "Bună, nepoate"
"Ce zici, punem la noapte de o Messă?"
Că Dincolo-s interzise chiolhanurile,
Ptiu, ce dogorit de sete mi-i spiritul
Dau cruce masivă de marmură pe un șpriț de la mat
Iertare, Preamărite, trăncănesc aiurea, cu păcat,
Am înțeles, pe dată execut mătăniile,
M-am preabucurat de venirea rubedeniilor...
Înălțarea unui alt lăcaș al Domnului
I-a pus pe sătenii de Dincolo și Dincoace de Styx
Pe gânduri... Să te ții de-acum încolo
Umblatul brambura al Sufletelor între naosuri
Premize iminente drăcie! de haos,
Și atunci nu s-a găsit o altă soluție
Decât să-și fixeze întâlnire, la pauza de criptă,
Pe malul stâng al Peștiosului, pentru nocturne,
Tandre, sfâșietoare, atemporale promenade...
Nu vă îngrămădiți, prisosește infinitul,
Ajunge la toți. E lună plină și se zărește
Înspre Apus, tăcut și martor la toate, Holmul...
poezie
de
Constantin Ardeleanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice