Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Să înveți să iei din aripile păsărilor zborul și liniștea unui înalt
[să înveți să respiri din nou]
într-un loc în care iți spui închide și așteaptă
poate că de pe gleznă va țâșni în sus acea teamă ubicuă de început de lume
acea teamă ce spulberă pe loc toate casele, toate lanurile în care s-au dizolvat macii
și poți să o iei pe mai departe știind că ai primit darul iertării
spui fiecărei ape cum se înoată până la mal
dai fiecărui sunet tot ce aduce pescarul
întorci cu ochii spre soare albastrul dilatat de rezonanțe
ca o umbrelă
ca o iertare
ce vine din amurg
și dacă ai știi că limpezimea se naște odată cu tine,
odată cu celulele,
într-un loc în care fasonezi rădăcinile înveți să respiri
cât pe ce să nu mai prinzi decât tăcerea în goana acea organică a unui răsărit de lume
poezie
de
Afrodita Popescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice