Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
TURNUL PĂTRAT
Mamă iubită, să nu mai fi tristă,
Haotice umbre iar ea maiestuoasă,
Umila mea clipă, cu goluri în prispă,
Eu totuși am avut o viață frumoasă,
Atâta iubire, atâta lumină,
Nu-i va fi firii nicicum în putere,
Să-ngroape, să uite, să umple de tină,
Această deplină și blândă avere,
Căci n-or fi pe lume doar râuri cu visuri
Și n-au fost să fie nici pentru cei drepți,
Acele atât de visat' paradisuri,
Sunt doar făptuituiri pentru cei înțelepți,
Căci poți din țărâna ce încă e moartă,
Lăsând doar lumina să cadă abrupt,
Viziuni sa creezi din propria soartă,
Chiar dacă mirajul deplin este rupt,
Poți chiar să coși, pe iia cu fluturi,
Pe fiece aripi, un infinit,
Să lași în pământuri durerea din ciuturi,
Să înțelegi ca, de-ai fost iubit,
Nimic, niciodată nu mai are putința
De a te închide în turnul pătrat,
Aceasta îmi este mamă credința,
Aceasta în tine, eu am învățat.
poezie
de
Silvana Andrada Tcacenco
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice