Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Undeva unde niciodată n-am călătorit, bucuros dincolo
undeva unde niciodată n-am călătorit, bucuros
dincolo de orice experiență, ochii tăi au tăcerea lor:
în gesturile tale cele mai fragile sunt lucruri care mă-învăluie
sau pe care nu pot să le-ating fiind prea aproape
cea mai fugară privire-a ta mă va deschide
deși-s închis ca degetele-într-un pumn,
mă desfaci petală cu petală-așa cum Primăvara desface
(atingeri măiastre, misterioase) primul ei trandafir
sau dacă dorești să mă încui, eu și
viața mea ne vom închide nespus de frumos, instantaneu,
ca atunci când inima acestei flori își imaginează
o ninsoare căzând curtenitor pretudindeni;
nimic din tot ce percepem în această lume nu se-aseamănă
cu puterea intensei tale vulnerabilități: a cărei textură
mă constrânge prin culorile tuturor țărilor ei,
propunând moartea și eternitatea cu fiecare respirație
(nu știu ce-anume, în ceea ce te privește, se-închide privirii
și se deschide doar că ceva-n sufletul meu înțelege,-acum și aici,
că vocea ochilor tăi e mai adâncă decât toți trandafirii)
nimeni, nici măcar ploaia n-are mâini atât de mici
NB.
* Acest poem, asemeni altor poeme ale lui E. E. Cummings, este unul experimental, neconvențional, anarhic, abstract și intermitent. (Andrew Spacey)
* Să ne mai mirăm că Randall Jarrel l-a numit pe E. E. Cummings un " lustruitor de lună a limbajului"?
poezie
de
E.E.Cummings,1894-1962
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice