Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ispita
Cu un blestem de catifea ți-aș mângâia lumina
Din chipul tău și viața ta, căci ți-e adâncă vina...
Cu cântec ți-aș îmbrățișa desculțe buze coapte,
Și te-aș iubi cu șoapte ude peste sfioasa noapte.
Când îmi ajungi în pieptul zilei, ca un oftat adânc,
Îmi lăcrimează amintiri din dorul tău cel prunc.
În clocot zboară haiducia dureriilor de fiară,
Și-n goana clipelor se-aprinde și arderea amară.
Dor răstigninirile-îngerești în aburul din mine,
Căci mădulare trepidează restriștea în surdine.
Tresar pistoanele în cord, în pulsul venelor,
Și-n simțul tău anaerob arzi trupul zânelor.
Albastra boltă scânteiază prin lutul femeiesc,
Iubirea-ți naște-n zarea-ntreagă fior dumnezeiesc,
Călare galopezi în vise și duci furtună-n lună,
Dorințele-ți cotropitoare, năluci în somn mi-adună.
Și mă întreb, tot bâjbâind prin simț de măruntaie:
Te-ai furișat, idilă-n gânduri cu ochi-ți de văpaie,
În răzvrătite anotimpuri, când se aprind săruturi,
Plăpândă floare, tu dezgheți al inimii ceruturi?!!!
poezie
de
Aurel Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice