Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cât te-am iubit doar amintirea știe...
Tu erai prințul meu de ceară
Ce-n zorii dimineții se topea
Dar revenea în fiecare seară,
Și mă făcea să cred că mă iubea.
Din jurăminte ai făcut risipă
Dar nu ai înțeles că într-o zi
Se poate rupe-a dragostei aripă,
Și-atunci regretele vor fi târzii.
Cât te-am iubit, doar amintirea știe,
Dar jur că în curând te voi uita,
Îmi era sufletu-ntr-o colivie,
Iar dragostea în gratii se zbătea.
Și vara-n care doruri te-așteptau,
Cu disperări ce m-au uscat de tot,
S-a prefăcut în ger și nu mai vreau,
Să mă împiedic de-al minciunii ciot!
Din tot ce a fost nimic nu mă mai doare
Cenușa amintirii-o risipesc,
Și voi uita a dorului tumoare
Pe strada-n care, îngerii zambesc.
poezie
de
Dorina Omota
din
Mai plâng o lacrimă și plec
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice