Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Târziu...
am învățat să mă leg la șireturi,
erau opreliștea ce-mi sufoca tălpile în ghete,
degete private de libertatea de a simți
roua dimineții
sau fânul fierbinte din amiezile unei
toamne târzii...
Nici apa de ploaie
nu o mai simțeam mustoasă,
prin noroiul din băltoace ce-mi sărea până la brâu,
degete rigide ascunse în gheată
îmi furau plăcerea de a zburda
cu tălpile goale
prin taina unei zile ploioase...
Funda
dorea să-mi fie iertarea,
petale de flori să-ndulcească chinul,
mereu nereușită...
bucla de floare
era un nod prevestind parcă destinul...
Târziu,
am învățat să mă leg la șireturi,
târziu mi-am legat și sufletul de oameni,
aceeași frică de noduri și pustiu
când se intră încălțați prin suflete
și rămân doar șireturile
ce cârpesc o inimă ce doare!
poezie
de
Georgeta Șuta
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice