Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Prin această fereastră zidită
când plouă mai ales
oamenii se fac singuri
încolonați la tăcere ca la supermarket
lansează comenzi off-line
prin geamul de ceață o vietate se sufocă:
nu e treaba lor
atâta vreme cât cu brio și-au procurat
cutia de singurătate cu valabilitate nelimitată
ieșirea-aceasta-din-sine... ce mare lucru?!
banal periplu printr-un oraș cândva la ceas de seară sau de pustietate
Ce Bucurie îți aduce Ploaia? Câtă Uimire? Cât Cer? Câtă Viață? întreabă o vrabie
răspunde un tramvai... unul galben romantic-de-tot păstrând incrustate
memoriile afective ale lumii anesteziate
pe trotuar lipsa de sentimente face găuri
un copil crede că și-a rătăcit mingea într-o groapă
când Pasărea i se așază pe umăr în felul său el înțelege
că altfel trebuie să se facă...
când plouă
oamenii se fac singuri
prin această fereastră zidită le-a alunecat
Îngerul... Frumusețea lui Dumnezeu
dacă-i întrebi nici măcar de plăcere nu-și mai aduc aminte
și doar ea singură i-a târât în groapă
poezie
de
Daniela Luminița Teleoacă
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice