Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cântec de primăvară
A plecat așa... nici nu mai știu,
Iarna-n amintirea ce-a lăsat-o-n cufăr,
Drumul său pășește în ani ca să fiu
Ramul cu noi frunze ce-n soare mă bucur.
A plecat cu basmul arzător de gheață
Și-au venit lungi aripi, ce aur își scurg,
Apele duc zeii să scalde-n verdeață,
Văntul primăverii fierbe demiurg!
Degetele moi mai trosnesc prin oase,
Întorcând pribeagu-n clocot de lumină. -
Râul lumii urcă prin zări dureroase
Și-aduce cu el ramuri de sulfină.
Dorința de ieri azi mai dă târcoale,
Străină mi-e steaua cu umbrele lungi.
Fragede obrazuri sunt ca dulci petale,
Înflorind săruturi albe și prelungi.
Iar se logodesc zvonurile nopții
Și-și trezesc preludii-n vise-ngălbenite,
Tinere vlăstare bat la cordul sorții,
Râd copilăroase inime trezite.
Salcia-i mlădie ca un dor de fată,
Trupul își vibrează în balet de cer,
Săbiile-n nouri spintecă o poartă,
Aerul mângâie, buzele o cer!
Boabe încolțesc pe șoapte lunare,
Mugurii-n odoruri se desfac bălai,
Arde universul în jerfe astrale,
Se iubesc văzduhuri din cioburi de rai.
A venit timdă să coboare prinții,
Și-aduce alintul în poiană frântă.
Verzi în cimitire ne slujesc părinții,
Fragedă-nflorire, tinerețea-ți cântă!!!
poezie
de
Aurel Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice