Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ucenic al adevărului
în preajma unei primăveri care acoperă pământul
cu graba cerută de toate păsările cântătoare
și noi le așteptăm
ne umplu plămânii cu lumină
nimeni nu poate să-și scalde privirea
fără trăirea intensă a împlinirii bucuriei
toate zâmbetele care ne luminează fața
ne dau simțămintele calde ale iubirii
în care mirese înconjurate de flori
sărută albul cu buzele roșii
eu sunt ucenicul adevărului
care-și caută cuvintele în fântânile visului
cu toate sunetele în auz
noaptile din mine își pierd întunericul pe drum
și diminețile se nasc plutitoare
în ochiurile de apă ale răsăritului
în temple se rostesc rugăciunile zilei
cu evlavia mângâietoare de inimi
și lasă piatra la locul ei hărăzit
să se îmbrace în simbolul trăiniciei
gânditoare până la înțelegera vieții
până când îi va pune cruce
și va păși mai departe
prin deșertăciune
cu înțelegere.
poezie
de
Nicolae Vălăreanu Sârbu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice