Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Poetul (1)
sunt străinul aprig rătăcit în vers
nu am masă, casă, alt drum am ales
cel dintâi plecat rătăcind pe drum
sprijineam o cruce, un gând, un nebun
se scurgea privirea vremurilor tulburi
și bătând la poartă, nu se deschidea
pentru cei de sus, un proscris era
unui biet poet, îi zicea stăpânul
literelor goale, moartea le gasea
aruncau o pâine și-o speranță chioară
dar cine ești tu... am venit degeaba
călcând pe cuvinte nu eram ca ei
au plecat prin țară cu o geantă goală
doar poetul à rămas de veghe
zidind amintiri sub pașii tociți
sub copacul ars mi-au pus ieri o cruce
sus pe deal, agățat de-un cui
a rămas cuvântul, plătisem păcatul
am crezut în ei, miroseam vecia
cerul era liber, ei... niște derbedei
mai scriam un vers, cine să citească
un străin la masa celor ce sunt sus
mi-era dor de acasă, dor de țara arsă
la final o cruce unde mă vor duce...
poezie
de
Viorel Birtu Pîrăianu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice