Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Intoxicați cu vise
Mă găsești, agățată de o fărâmă de ceva,
Ceva ce, încă mai ține,
Legătura e puternică, de privești de la distanță,
De te apropii, sunt frânturi de destine.
Intoxicată de vise, la intersecția unor străzi paralele,
Îmi fac felinare din stele,
Alimentez cu lumină clar-obscurul, ce zgârie noaptea,
Îmi port pașii, urmele-mi dispar odată cu ceața.
E fum, e un orizont prăfuit,
Nici limita de la pământ la cer
nu mai e ceva definit.
Totuși, se lovește de timp,
într-un punct din infinit,
Unde converg toate,
Atât simplu, cât și cu ambiguitate.
Intoxicația a pătruns și-n privire,
Nu mai descifrează siluete, ci umbre-n devenire.
E o pată pe retină, care absorbe din culoare
Și-o transformă-n film de scurt metraj,
Proiecții pe vinil, imagini în reluare.
Ne suntem unul altuia, otravă,
Nivelul de toxicitate se măsoară
în pura detașare de crunta realitate,
Ne abandonăm pe noi, undeva deoparte,
Fugim după "alarme false".
E toxic și sângele ce trece prin vene,
L-aș schimba prin transfuzie, să revin la gene,
Dar este epidemie în masă,
N-aș mai găsi sânge, fără de pată.
Mai bine, lasă...
Din vise a rămas scrumul,
Îl inspir în suflet, respir fumul.
E toxic, atinge tot ce a mai rămas pur,
Încât, nici gândurile nu mai prind contur.
poezie
de
Diana Niță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice