Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Lăsați-mă să plâng
(in memoriam Monica Vlăduț Neagu)
Când vreau să plâng, lăsați-mă să plâng,
Există dureri ce n-au alinare;
Crâncen, dacă din dinți și din pumni strâng
E fiindcă mă simt fulg într-o vâltoare!
Când ne luptăm pentru victorii mici,
Gata să ne distrugem, parte-n parte,
Uităm ce puțin zăbovim pe-aici
Și cum parșiv, pândește crunta moarte.
După ce legi ne selectează ea
Nu am aflat, într-un noian de veacuri;
E sigur doar că vine să ne ia,
Căci pentru moarte nu există leacuri.
Trăim haotic și nesăbuit,
Crezându-ne-ai destinului stăpâni,
De fapt, mergem pe muchie de cuțit,
Când ne trezim. suntem deja bătrâni!
O, moarte, nemila ta mă deprimă!
De-ar exista o justiție mare,
Care să te condamne pentru crimă
Să zaci pân-ai să mori în închisoare!
poezie
de
Leliana Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice