Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Atlantis
iubitule
ce a făcut timpul din noi
privește
două statuete de fum adulmecând înfometate
mirosul oceanului negru
două stalagmite de sare cu ochi de sidef
scrutând orizontul cu îndârjirea de pe urmă
a naufragiaților condamnați la aducere aminte
nu plânge iubitule e bine aici
pe insula aceasta de zgură
unde tălpile noastre sângerânde
scriu pe nisip
un descântec în fiecare noapte
și o rugăciune în fiecare dimineață
nu te teme
hidra văzduhului și-a luat tributul
a zburat cu inimile noastre în gheare
de acum putem să ne amăgim
că suntem mai liberi decât ne-am dorit vreodată
mai albi decât perla din scoici
mai nevinovați decât pescărușii cu pene de smalț
mângâie-mi părul iubitule
și șoptește-mi că la miezul nopții
eu voi deveni o sirenă
și tu un atol
de corali
poezie
de
Maria Daniela Goea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice