Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Mă îndrăgostesc!
În orice zi și-n orice clipă,
Repede mă îndrăgostesc.
Dacă eu cad, ea mă ridică.
Cum aș putea să îmbătrânesc?
Că-i răsărit sau este apus,
Farmecul ei îmi este de ajuns.
Să rămân un suflet tânăr, mereu,
Să fiu aproape de Dumnezeu.
Ea mă face mereu să zâmbesc,
Cum să nu mă îndrăgostesc?
Iubirea ei este pentru mine,
Cum sunt florile pentru albine.
Dragostea ce zilnic o emană,
Îmi este a iubirii dulce hrană.
Frumusețea ei strălucitoare,
Îmi este lumină în reflectoare.
Aș putea să mă opresc aici,
Dar continui să o descriu...
Bunătatea ei e o bandă cu lipici,
De care m - am lipit fără să știu.
O flacără imensă ce arde neîncetat,
Îmi este căldură pe timp de noapte.
O stea enormă pe cerul înstelat,
Mă veghează continuu îndeaproape.
O floare cu un miros foarte deosebit,
Ce îmi transmite multă energie.
Un copac mare dar nemaipomenit,
Îmi este sursă de hrană vie, pe vecie.
Un izvor care izvorăște din munte,
Mă ține puternic și extrem de sănătos.
Apă limpede cu care mă spăl pe frunte,
De ridurile care nu -și au niciun rost...
Sunt conștient că nu-i totul roz,
Și lumea nu este atât de bună.
După orice demolare rămâne moloz.
Dragostea se construiește împreună.
Am scris aceste strofe despre ea,
Ca toți oamenii care citesc să știe.
Că viața nu-i atât de rea și grea,
Cum vor unii să fie. Viața e magie!
poezie
de
Ovidiu Kerekes
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice