Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Răstignită-s cu tine
Sunt spinul din tâmpla-ți obosită și tristă
Desprins din coroana de fiu de-mpărat
Ce-mi arde pe fruntea de esteră egoistă
Lăsând scrum în urmă și-un rest de păcat.
Sunt dâra de sânge ce îți curge pe pieptul
În care bat inimi-tandem de un veac
Și-mi cer ispășirea reinventând conceptul
Iertării divine uitate-ntr-un sac.
Sunt biciul de piele îmbibată cu ploaie
Ce-așterne pe spate-ți povestea cu sârg
Și-mi rup părți din mine și îți curg în șuvoaie
Vânzându-mă pe-o mână de-arginți într-un târg.
Sunt pironul bătut cu ciocanul în palma
Ce-a sădit cu iubire Pomul din Rai
Înzestrându-l cu mere crescute de-a valma
Și c-un șarpe hipnotic ce-ți spune: mai stai!
Sunt lancea ingrată care-ți caută coasta
Cu vârf de-ntrebări împungând-o din nou
De-un Longinus sfințit părăsindu-și nevasta,
Plecat în pustie surzit de ecou.
Sunt zarul aruncat în pământ, lângă Cruce
De mâini ahtiate de legionari
Ce-și împart o Cămașă pierdută-n răscruce
La pariu pus în grabă pe trei dinari.
Sunt lespedea trasă pe o gură de groapă
Săpată în stâncă ascunsă de noi,
Sunt aceea care-ți scrie cu slove de-o șchioapă:
Coboară Golgota și ia-mă-napoi!
poezie
de
Monica Trofim
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice