Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Decapitând șuvoiul, secunda mă alege
Își obturează timpul clepsidrele-ntre maluri,
pervers cum e nisipul, zelos, la patru ace,
se furișează-n ochiul ce poartă idealuri
în lumea de alături, în mineral... și tace.
Argat se dă gelosul seminței de firuță,
să-i lege-n fire pârgul când prouru-l străbate,
dar mie mi se plânge că omul nu-l mai cruță,
și-n lumea de dincolo de mineral va bate.
Decapitând șuvoiul, secunda mă alege
și mușcă miez din mila ce-o va trăda prin rigă
la jocul ce-i convine trișoare, fără lege...
în lumile-amândouă doar mineralul strigă.
Cât vegetalul încă irumpe în inele,
vom număra în treacăt și căzătoare stele.
sonet
de
Valerian Bedrule
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice