Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Epidemie
iar această încredere falsă pe care o avem în
zilele scurte de iarnă / ca o respirație simplă și vie
când suntem în cutia craniană a acestui oraș
care ne scuipă de pe trotuarele lui de parcă am fi
un ficat plin de alcool / o carne albă și moale
din care nu mai curge sânge/ doar inerție
în drumurile noastre înspre soare și înapoi
permutarea a avut loc/ un loc gol umplut
cu mașini și noi pe banchetele din spate
în visele noastre
marile corporații au dat faliment
orașul salivează rugina pielii mele
// rămânem în urma fricilor noastre
ca niște rozătoare care nu mai au ce să roadă//
.
totul se întâmplă într-o secundă în care nu știm să ne mai mințim
migrația noastră continuă înspre zonele de acces
în care suntem puri și lipsiți de voință
ca să putem merge mai departe
ne așezăm pe scaunele înalte de bar / lumea își contractă plămânii
mângâindu-ne cu brațele sale lungi / screen shot / acum
un pătrat pe ecran în care încăpem toți / o arhivă zip
care ne descarcă pe străzi în orice moment în care
părem că nu mai suntem vii - noi și o epidemie de frică ce urcă
pe coapsele orașului spre gurile noastre deschise
așteptând hrana.
poezie
de
Daniela Bîrzu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice