Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Când...
Când îmi voi da suflarea cea din urmă,
Ia tulnicul! În sat, a jale sună!
Să știe satul că m-am dus departe...
La sat și la părinți, la fiu, la frate.
Când clopotul răzbate și străpunge
O inimă străină, nu mai plânge!
Căci a sfârși ni-i dat la fiecare,
Ar unde-om merge, nimeni nu mai moare.
Ce-i drept și cu sfințire-o să rămână
Ca moștenire-n clipa cea din urmă.
Nu-mi stingeți lampa, suflete plăpânde!
Lăsați-mi gândul, versuri să vă cânte...
La stânca-acestui trup să stați de veghe!
Și dacă-n timpuri nimeni nu mai vede
Câți oameni dragi, cu sufletu-am hrănit,
Să știți, în clipa-aceea am murit!
Și-atunci veniți! O lacrimă să pice...
Din întuneric, nimeni n-o să strige...
M-oi rătăci pe drum fără lumină.
Sădiți-mi flori, de-acum, la rădăcină!
Ia tulnicul și suflă, suflă tare!
E-ntâiul imn și plâns de-nmormântare.
E doar un doliu, lacrima dintâi...
Doar tu, aș vrea, să-i plângi la căpătâi!
O lumânare-n sfeșnic să-mi așezi.
Ce timp de dor! De mâine-ai să mă pierzi.
Sărut-mă acum de bun rămas!
Nu am decât o lacrimă să-ți las.
Te-am educat și te-am crescut din greu,
Sfaturi ți-am dat de bine, dragul meu.
Îți voi răâne-n timp prin fapta ta...
Acolo am să duc o luptă grea,
Dorul de tine mă va-ntuneca,
Căci doar un vis deacum te voi avea.
Alungă-mi dorul! Liliac să-mi pui,
Să-l duc cu mine-n somn, pe căpătâi!
Adio dragul meu, rămâi cu bine!
O veșnicie voi trăi prin tine...
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice