Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dorința mamei
Ce familie frumoasă,
Doi părinți si trei copii.
Împărțeau aceeași casă
Și aceleași bucurii.
Mama le făcea de toate,
Toate poftele din lume;
Iar tăticul grijuliu
Aducea plasele pline.
Anii au trecut în zbor
Iar copiii s-au mărit,
Mama a rămas cu dor
Și tăticul a murit.
Bolnăvioară draga mamă
Lupta cu-ale vieții griji;
Ca o stâncă pe afară,
În suflet cărbuni aprinși.
Trece azi și trece mâine,
Trec și luni și trec și ani;
Iar cei trei copii departe,
Între ei parcă-s dușmani.
Mama suferă-n tăcere
Numai ea și-a ei durere.
Are-o singură dorință
Înainte de a piere.
Și se roagă, ține post:
-Doamne, Dă-le Tu credință!
Dacă mamă bună-am fost,
Așa ceva-i cu neputință!
Chinul mamei-i tot mai mare,
Boala este tot mai grea
Și-ntr-o zi de primăvară
Ea din viață se stingea.
Iată frații-s împreună
Dorința i-au împlinit:
-Draga noastră mamă bună,
După noi cât ai tânjit!
Și plângând o duc spre groapă,
Spre odihna cea de veci:
-Rămas bun, măicuță dragă
De ce trebuia sa pleci?
poezie
de
Ramona Kovacs
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice