Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Candelabrul cuvintelor
În ploi de cuvinte ce-ngheață,
Tot jurul devine macabru
Și rece, și fără de viață,
Din sloiuri, sculptat, candelabru.
Ca brațe-i atârnă junghere,
Se-nfig în tăcerea de stâncă
Și ard, și provoacă durere
În rana deja prea adâncă.
Copacul de gânduri și vise,
Mai poate, mai rabdă și duce
În lumea cuvintelor scrise
Înghețul acelui ce luce.
E, totuși, frumos, candelabrul,
Cu brațele-i reci de lumină!
Doar stânca îi simte macabrul
Prin răni ce îi cresc, fără vină.
poezie
de
Daniel Vișan-Dimitriu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice