Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Poem domestic
E o primă vedere,
suspendată lasciv între gene,
un înger patetic strivit între cuvinte.
Mântuirea își caută moliftele în stoluri de gânduri,
oglindă opacă în vârf de iluzie,
un gând e oprit în urcare,
sărutul e amputat,
se deschid ferestrele unui prezent
din care lipsesc.
Se smulg frânturi de absență din trup
și cad aprinzând candele în cuvânt.
Apar înserări pe ușa din față,
o jartieră ajustabilă pe orice ciorap,
o senzație pe rochia indiferentă din cuier
o viziune lărgită a pantofului cu toc înalt
și literele descompun respirația
în cuvintele ce se adună în vers.
O nouă secundă mă naște,
mai sus de unde sunt.
poezie
de
Oana Frențescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice