Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cu gândul, mâine
Mâna mea e un fel de
bună ziua,
nu știu ce mai faci cum îți mai sunt vechile diamante iscate din zăpadă
eclatările magice,
ninse,
cred, mai ninge încă, mai zemuiește zăpada,
în depărtare se văd mănăstiri și mame în negru-
îi va învăța pe ei măicuța le va spune despre rugăciune,
astăzi m-am trezit cu fața în palme,
pesemne în somn am știut ceva mare,
nu îmi mai aduc aminte -
poate erau doar caii sălbatici
libertatea trecea prin coamele lor, sufla vântul, tremurau apele peste toate,
văzusem
un mag în haine albe, pe cer, driade lăudându-l ori poate nu erau
zâne driade ci preotese nordice, foarte vechi, ajunsesem cu gândurile în nord,
m-am îndepărtat de biserică,
de mamele-n negru, dulcile mele maici, florile milei,
văzusem magul acela alb
înțeleptul,
și nu m-am mai întors niciodată înapoi.
Dar nu mi-a părut prea rău după aceea,
îmi rămăsese o lumină mică în piept,
de care îmi aduceam aminte,
Și-apoi am fost foarte fericită, tata mă ținea pe genunchi, și mă legăna
eram din nou mică și frumoasă, cu picioarele legate, cu frângii,
ca să îi rămână fata aproape.
În depărtare vedeam o cruce din lemn stropi de vopsea
să mai cadă,
care-mi amintea că lumina e încă frumoasă. senină.
Sute de persoane în același timp, pe un singur bidiviu,
Nu știam de ce caii sunt înhămați li se pune zăbala și trec pe carele-sănii tot satul,
Cum să crez? Cum să creez?
Vorbesc pesemne o limbă prea/veche/și/tânără/ pentru picioarele mele legate
la asiatici se legau piciorușele fetițelor și se trângeau legăturile
pentru ca fetițele să fie frumoase
poezie
de
Iulia Elize
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice