Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Mai pleacă un an...
Mai pleacă un an, cu povara de vise-
Le-aruncă pe drum să îngrașe pământul,
Îmi șchioapătă astăzi pe buze cuvântul
Și ultima oră se zbate și mi se
Agață de poale secunda murinda-
Agonică clipă frizând efemerul,
Un pas se oprește și-njunghie gerul,
Eu car după mine un cer ca oglinda,
Albastru și rece, închis în tăcere
(Nu-i aripă albă să-l poată atinge)
Și ultima oră din an mă împinge
Spre sârma ghimpată duhnind a plăcere.
Mai am un bilet de adio sub pleoape,
Să-l dau pe sub mână, când ultima clipă
Își frânge spasmodic un rest de aripă.
Sfârșitul îi este și-mi este aproape.
Mai pleacă un an din zăpezi spre zăpadă,
Același ceasornic îmi bate-n ureche,
Se scurg pe cadrane povești nepereche
Și mișună lupii flămânzi, iar, pe stradă.
Curg fluvii de sânge din anul ce trece
În marea de sânge ce vrea să mă-nece.
poezie
de
Violetta Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice