Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Străinul
Când avem timp, ne mai facem amândoi mici,
luăm cărțile cu Povestiri Istorice
din copilăria comună
și ne explicăm cu cine am ținut fiecare la Cruciade.
Dacă ți-e frig,
imi povestești despre un tărâm fermecat-
La-noi,
și mă tachinezi întrebându-mă când vine vara;
marea mea are gust mai sărat, îți răspund trufaș,
de mare adevărată, are plaje cu scoici
și miroase seara.
Ne îndârjim amândoi să ne așezăm în centrul lumii
și trasăm conturul lui acasă (ne)învățat la școală-
Țara,
teritoriul unde locuiesc anotimpul preferat
și singura limbă în care credem că putem fi înțeleși,
limba în care ne înțelege mama.
Iar limita aceasta care ne înfașă
și desparte între ai noștri și altceva,
granița asta mi se pare că trece
printre ceașca mea de cafea și a ta.
poezie
de
Ioana Pascaru
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice