Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Magia apei
Departe de lumina din care m-am născut,
Străbat o lume nouă, mă scurg spre neștiut,
Mai lin sau mai năvalnic, privind spre locuri noi
Ce știu că vor rămâne departe, înapoi.
Sunt locuri ce mă-mbie și-atunci încerc să stau
Cât pot de mult în ele, să hotărăsc ce vreau,
În limpezimi să caut sfârșituri de poteci
Și-apoi, c-o nouă forță și simțurile reci,
Să îmi urmez făgașul, săpându-mi maluri noi
Spre văile cu soare în luturile moi,
Rostogolind în cale și stânci și pietre tari,
Ducând cu mine viața și-ai undei băjenari.
Spre ce și către cine? nu știu, și chiar de-aș ști,
Ar fi doar pentru mine, căci n-aș putea vorbi,
Iar legile naturii nu sunt un amănunt:
Sunt magice și-mi pare că eu... doar apă sunt.
poezie
de
Daniel Vișan-Dimitriu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice