Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Toamna sufletului
E frig și noapte-n suflet și în jurul meu,
Și-atâta brumă rece cade peste flori,
Pe inimă își țese promoroaca, macrameu,
De răutatea lumii se ascunde luna-n nori.
Pe chip cad frunzele uscate și îngălbenite,
Firav, un zâmbet încearcă să iasă de sub ele,
În suflet picura melancolii din ploile cernite,
Ca pe un luci de apă, făcând pe el inele.
Din amintiri mai încolțește câte-un dor,
Speranțele mijesc timide înspre zori,
Trec nostalgii în noapte pe aripi de cocor,
Spre primăveri pictate în corole vii de flori.
poezie
de
Paul Aelenei
din
Toamna Cuvântului
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice