Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Atâta toamnă
Atâta toamnă a căzut prin vii,
Într-un amurg de soare-ntârziat,
Că boabele-n ciorchini sunt rubinii
Și strălucesc... cu gândul la păcat.
De mâine... poate vin culegătoare
Cu trupuri zvelte și cu ochi senini.
Vor pune în panere... bob de soare.
Și veselie-n jocuri de lumini.
Atâta freamăt e... și-atâta viață,
În boaba coaptă, pusă-n zdrobitor,
Că te și miri cu câtă eleganță
Țâșnește must, la margini de izvor.
Licoarea în ciubere, lin, se duce.
Flăcăi o tot măsoară pricepuți,
E-atât de parfumată... și de dulce,
C-atâta toamnă, n-o să poti, să uiți.
poezie
de
Constantin Triță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice