Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Îmi e tot una
Ce prind în ochi n-ascund sub pleoape,
că vreau să nu orbesc de tot
în valuri de lumini mioape
născute-n lipsă de noroc.
Nu mai clipesc să nu întunec
bucăți de cer salvate-n timp,
în gheața inimii alunec,
cu pași nu știu să mă mai plimb.
Frânturi de suflet, muribunde,
de-o ectoplasmă-s înghițite.
În țipăt mut se sting oriunde
și fără lacrimi sunt jelite.
Lumina suflă-n întuneric
cu flacără de lumânare,
Inima mea, pe post de sfeșnic,
ascute drumul către Soare.
Nimicul e de ne'nțeles.
Mi-ascund tot crezul în morminte.
Ieri nu știam că am ales
să-ngrop IUBIREA în cuvinte.
Un curcubeu pierde culoarea
si astfel podu-i se dărâmă.
E nesărată chiar și marea,
dorind să-ți șteargă orice urmă.
În miez de noapte argintie,
când în eter stârnești furtuna,
ești prizonier în erezie,
ești viu sau mort... îmi e tot una...
poezie
de
Georgeta Radu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice