Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sonetul celor cinci coroane
Regină-mi ești, iar eu ți-am pus coroană
S-o porți, cu mine-alături, peste-un timp
Ce-l cred nu doar o viață pământeană
Ci, într-o veșnicie, anotimp.
Iar tu, strălucitoare, mi-ai zâmbit
Și mi te-ai oferit cu totul mie,
Apoi coroana ai înlocuit
Cu-a timpurilor ce vor fi să fie.
Le-ai tot schimbat, le schimbi și-acum, mereu,
Dar îmi rămâi aceeași tu, cea care
Le împletești cu fir de curcubeu
Punând culoarea lui în fiecare.
E iarăși toamnă timp de-ncoronare
Cu ruginiu, cu galben și cu... eu.
sonet
de
Daniel Vișan-Dimitriu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice