Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sintagma "copilul interior" induce ideea de separare. Parcă ar fi doi: un adult și un copil, cel dintâi fiind responsabil de cel de-al doilea. De parcă adultul poate purta de grija altcuiva înainte de propria maturizare. Este o scuză prin care adultul își motivează imaturitatea. Separându-se de infantilitatea sa crede că dă dovada de maturitate, dar nu face altceva decât sa mențină conflictul. El, om serios, vrea sa aibă grija de un copil neajutorat. Simpatic rău ego-ul ăsta. Asa-zisul "copil interior" este adultul care încă doarme, agățat emoțional de poveștile trecute. Este adultul, nu "copilul", cel care trebuie să se maturizeze. Când se maturizează, revine natural la inocență, care nu are treabă cu vârsta, ci cu înțelegerea. Vindecarea nu este a "copilului interior", ci a adultului care acceptă că este infantil emoțional, tânjind tot timpul după afecțiune și atenție.
citat
din
Paul Avram
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice