Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Patriei mele
numele meu nu se dă împrumut
și nu poți să îl lovești de pereții de piatră
unde vulturii aruncă prada
cum ne aruncăm noi corifeii
dacă ești însetat caută-ți apă și lasă valurile
să îți spele picioarele dar nu îți pune
numele meu în pieptul cât un cadrilater
el s-a născut odată cu așezarea
în coasta României care ne-a primit bogată în bunătate și demnitate
când esti fiu de Românie nu furi și îți porți
costumul tău de dac
numai lașii fură renumele altora și mânjesc cu necinstea lor soarta
fără să accepte că un tradator nu mai are nume
și este un pui de cuc ce își aruncă frații vitregi din cuib
dacă vrei să porți numele patriei mele
naște-te încă o dată
dar întunericul nu cunoaște renașterea și nu are un nume
într-o zi numele tău va sta pe o stea în patru colțuri
și atunci sângele meu va privi apusul din Ohrid
☆ poem dedicat străbunilor mei macedoneni cu tristețe pentru acei ce își vând numele
poezie
de
Angi Melania Cristea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice