Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Vivat proza și româneștii ei grafomani
Dat în Paște-am fost, rebel notoriu
rătăcind rocambolești itinerare
când toți luau cabina spre înalturi
eu muntele-l urcam prin cățărare
la sfaturile dimprejuru-mi, surd,
(ca Beethoven în Simfonia-a noua)
belelei care-s, refuz mâna să-i întind,
desfid tot ce-i acvatic(minus roua)
cohortele de slove la luptă le-am urnit
consolidând Imperiul Romanesc
eșafodaj de intrigi plăsmuiesc, cum
voluntar, vecinii, muierea mi-o pârăsc
în dragoste rateuri. Doar câte-o noutate
trezea un lanț de cromozomi umani,
o noapte absolutul îl hărțuiam în van...
vivat proza și romaneștii grafomani!
lângă frapiere pline, prietenii ciorchine
"Ia, neamule, la fericire!" E ieftină, ehei,
doar jazz-ul la trombon umil ținea isonul,
ca o femeie reflexivă, gravidă cu idei
am spart oglinda cum să fie doi ca mine?
tineri impertinenți mi-au aruncat măscări,
nu-mi păsa de mersul banal și rectiliniu,
când eu, cu plete-n vânt, urcam pe scări
astăzi vorbesc răstit, replic mereu pe contre,
mă depărtez de șoapte, devin și mai ursuz,
urs mormăind spre ultim anotimp-bârlog,
și vectori de demult se arcuiesc confuz
încerc să sar lungimi, descrieri inutile,
să fac din viață-mi roman de buzunar,
dar nu mă-ndur să iau comori cu mine
de care-n veci ceilalți nu vor avea habar
dat în Paște-am fost, rebel notoriu,
am defilat cu frondă printre grandomani
culegeți din grădina Ioanid răsaduri rare
vivat proza și romaneștii grafomani!
parodie
de
Constantin Ardeleanu
, după
Ioanid Romanescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice