Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Eu n-am știut
Iubito, jur că, până-a te cunoaște
Eu n-am știut că-mi poate fi și frig,
Că liliacul va-nflori de Paște,
Iar de nu vii, prin piețe-am să te strig;
Eu n-am știut că ziua e lumină,
Iar cerul nu e de închiriat,
Până-am simțit privirea ta senină
Cum, cu lumină, m-a înfășurat;
Eu n-am știut că sfera e rotundă,
Și nu credeam că pot să fiu păgân,
Că veșnicia-ncape-ntr-o secundă,
Cât ai privi, în decolteu, un sân.
Eu n-am știut, iubito, că răcoarea
Din vinul ăsta ce-mi părea vetust,
În gură își va înmii savoarea,
Alăturea cu tine când îl gust;
Eu n-am știut că-n coapsa ta se-ascunde
Imboldul care mă transformă-n plug,
Ogorul ce mă-ndeamnă a-l pătrunde
Pentru-a mă arde de trei ori pe rug.
Eu n-am știut că-n tine-i o scânteie
Ce mă transformă-n flăcări ca-ntr-un mit,
Acuma știu și-s de acord, femeie,
Să fiu de focul sacru mistuit!
poezie
de
Marius Coge
din
Vis și armonie
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice