Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Mă scrie, iubito, și-apoi mă transcrie...
Orgasm smintit al spiritului pur
glasul îți strigă sonor în afunduri
și se dezlănțuie-n eterul năvalnic,
net superior virtuților comune...
E ziua noastră de bun augur,
să trecem, iubito, prin prunduri,
prin sângele-ți verde și falnic,
țâpurește a cincea dimensiune!
Știu, iubirea e-un plus de suferință,
când visele ne tremură evanescent,
dar, dacă nu gustăm înșelăciunea vieții
și nu plângem crunt unul în celălalt,
Nu vom avea puncte de referință
și niciun licăr verde, luminiscent,
care să ne-nlăture valurile ceții,
pentru a executa, iubito, ultimul salt!
Așadar, pulverizează-ți praful firii,
polemizează-mă muzical și nocturn,
îmbălsămează-mă cu privirea-ți căprie,
aruncă-ți, artezian, versurile-n cer...
Dar nu uita, Emilia, te rog, trandafirii,
ce cresc duios, matinal și diurn,
mā scrie incandescent, cum se scrie...
știi tu bine, iubito, la ce mă refer.
Mă scrie, mărunt, într-o hiperbolă vie,
mă scrie, iubito, și-apoi mă transcrie!
poezie
de
Dumitru Sârghie
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice